Vrei o fereastră nouă într-un perete vechi și ți s-a zis „punem un buiandrug, e simplu”? Buiandrugul preia încărcarea de deasupra golului. Mărimea iese din proiect, nu dintr-un tabel de depozit. Un gol nou în perete portant e intervenție: Legea 50/1991 / Codul și Legea 10/1995 decid regimul, nu maistrul.
Actualizat în august 2026. Redacția Constructii.top recitește sursele publice de mai jos. Cazul tău se confirmă la autoritatea sau la proiectantul lucrării, nu pe un ghid generic.
Pe scurt
- Buiandrugul nu e un „stâlp scurt” ales după lățimea ferestrei din catalog.
- Golul nou în zid portant cere expertiză / proiect, nu o grindă din curte.
- Pe casă nouă, golurile și buiandrugii sunt deja în proiect.
- Șamota și hornul sunt alte piese; nu le amesteca.
Verificat la sursă
Ce face un buiandrug deasupra unui gol de ușă sau de fereastră
Preia încărcarea de deasupra golului și o duce în perete, de o parte și de alta. Codul de practică pentru lucrări de zidărie îl definește ca element auxiliar în formă de grindă, așezat deasupra unui gol într-un perete. Rolul lui e să suporte o încărcare „provenită din solicitările gravitaționale superioare acestora sau din acțiunea montanților adiacenți”.
Golul e deschiderea lăsată în perete pentru ușă, fereastră sau trecere. Montanții adiacenți sunt porțiunile de perete rămase de o parte și de alta a golului. Definiția pune ambele surse de încărcare în aceeași propoziție, și asta contrazice imaginea obișnuită: apăsarea nu vine doar de sus, vine și dinspre porțiunile de perete vecine. Peretele tăiat poate fi zidăria portantă a casei sau un despărțitor ușor. Funcția buiandrugului rămâne aceeași în ambele cazuri. Regimul lucrării, nu.
Clasificarea spune și ea ceva. NE 036-2014 trece buiandrugii la materiale auxiliare pentru zidărie, în aceeași familie cu agrafele, bridele de fixare, etrierele suport și consolele. Standardul familiei e împărțit pe părți, iar buiandrugilor le corespunde SR EN 845-2. Documentația lucrării trebuie să descrie buiandrugii prefabricați conform acelui standard.
Ca alcătuire, codul recunoaște buiandrugi simpli, compuși și combinați. Cei prefabricați simpli se execută din oțel sau din beton armat ori precomprimat. Protecția anticorozivă nu e aceeași la toți: depinde de tipul buiandrugului, de existența unui sistem de etanșeitate separat, de gradul de expunere și de condițiile climatice.
De unde vine lungimea buiandrugului, dacă nu dintr-un tabel
Din două mărimi adunate. Codul de practică o definește ca lățimea golului la care se adaugă de două ori lungimea de rezemare. Despre a doua mărime spune că „lungimea de rezemare minimă trebuie să fie cel puțin egală cu cea specificată în proiect”. Prima se măsoară pe perete. A doua se citește din proiect.
Rezemarea e porțiunea cu care buiandrugul se sprijină pe zidărie la fiecare capăt. Ea nu e un detaliu de montaj: e chiar suprafața prin care încărcarea trece din buiandrug în perete. Un buiandrug tăiat la lățimea golului nu mai are cu ce să se sprijine.
Forma și dimensiunile trebuie să corespundă prevederilor proiectului, cu abateri strânse. Tabelul de toleranțe din același cod admite +15 mm la lungime și +5 mm la lățime și la înălțime, plus limite de curbură raportate la profilul prevăzut. Sunt toleranțe de produs, nu marjă de alegere.
Rămâne întrebarea de ce nu există un tabel public. Proiectarea structurilor din zidărie are propriul cod, CR 6-2013, iar ordinul care l-a aprobat pune asupra lui două limite. Art. 2 spune că se aplică „la proiectarea construcțiilor noi cu structura din zidărie”. Art. 1 spune că anexa cu textul codului s-a publicat într-un număr *bis* al Monitorului Oficial, „care se poate achiziționa”.
Deci reglementarea de proiectare a zidăriei nu se adresează peretelui existent și nu e un text pe care îl poți deschide online. Un tabel de deschideri găsit pe internet nu se poate, în consecință, confrunta cu sursa din care pretinde că vine. Cifra care contează stă în proiectul de rezistență al lucrării tale.
Golul nou schimbă regimul lucrării, nu doar peretele
Înlocuirea unei ferestre se poate face fără nicio formalitate, sub două condiții. Clădirea să nu fie într-o zonă construită protejată sau într-o zonă de protecție a monumentelor istorice. Și să se păstreze forma, dimensiunile golurilor și ale tâmplăriei. Când golul se lărgește sau apare unul nou, a doua condiție cade.
Din 25 august 2026, Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor separă lucrările care se pot face fără nicio formalitate de cele care cer o notificare prealabilă și de cele care cer autorizație de construire. Ce te mută dintr-o categorie în alta nu e mărimea lucrării, ci dacă atinge ce ține clădirea în picioare.
Lucrarea urcă atunci cel puțin un nivel. Se vede din felul în care e scrisă lista intervențiilor admise pe notificare, unde limitarea de zonă se repetă. Remodelările de pereți interiori sunt admise pentru cei „nestructurali”. Remodelările de fațadă, „numai dacă acestea nu au rol structural portant”. Amenajarea unei mansarde în pod, „numai dacă nu sunt necesare măsuri de consolidare a clădirii”. Trei rânduri diferite, aceeași condiție pe fiecare.
Criteriul nu e o noutate a Codului. Până la 24 august 2026 inclusiv, Legea 50/1991 îl punea o singură dată, ca frază de deschidere a listei de excepții. Se pot executa fără autorizație, spunea legea, lucrările „care nu modifică structura de rezistență și/sau aspectul arhitectural al construcțiilor”. Ce s-a schimbat e locul unde stă scris, nu conținutul. Restul e o discuție separată, despre lucrările care cer autorizație de construire.
Ce cere Codul la o intervenție pe o clădire existentă
Trei lucruri, înainte de orice montaj. O expertiză tehnică întocmită de un expert tehnic atestat. Un proiect tehnic verificat pentru cerințele fundamentale de calitate. Și, când din expertiză rezultă că sunt necesare măsuri de punere în siguranță, acordul vecinilor sau al asociației de proprietari, dat în formă autentică.
Expertiza nu e o formalitate adăugată de birocrație. Codul cere ca lucrările de intervenție să se realizeze „în baza unor expertize tehnice”. Raportul intră apoi, după caz, în proiectul depus pentru autorizare, alături de releveul clădirii existente și de o analiză a felului în care clădirea răspunde cerințelor de calitate. Fără el nu există baza pe care se calculează ce apasă deasupra golului.
Urmează o limită pe care mulți o descoperă târziu. Intervențiile la clădiri existente nu se pot executa în regie proprie. Codul lasă acolo numai întreținerea și reparațiile curente, „fiind interzisă realizarea în regie proprie a altor tipuri de intervenții la clădiri existente, indiferent de clasa lor de consecință”.
Se adaugă asigurările, obligatorii pentru beneficiar, dezvoltator, proiectant și executanți. Beneficiarul unei locuințe unifamiliale care e și utilizatorul ei final e scutit, dar scutirea funcționează pentru o singură intervenție asupra clădirii.
La bloc intră în discuție și vecinul. Refuzul lui e valabil doar dacă e justificat — de pildă când lucrarea îi afectează apartamentul fără soluții de remediere. Un refuz nejustificat se constată în instanță. În schimb, vecinii au obligația să permită accesul experților tehnici pentru analizarea stării reale a clădirilor.
Ce se verifică la buiandrug pe șantier
Dimensiunea golului, înainte de montaj. Codul de practică cere ca ea să se încadreze în prevederile proiectului, inclusiv în abaterile admisibile. Dacă nu se încadrează, executantul nu improvizează: solicită proiectantului „prezentarea unei soluții pentru corectarea neconformității”. Înlocuirea unui buiandrug prefabricat cu unul monolit se acceptă numai cu avizul scris al proiectantului.
Sub capetele buiandrugului, zidăria se execută cu elemente întregi, nu cu bucăți tăiate. Rezemarea se face pe lungimea specificată în proiect. La buiandrugii liniari se cere o sprijinire provizorie, iar popii se îndepărtează numai după ce betonul sau zidăria de deasupra a atins rezistența necesară. Sunt operațiuni ale executantului, dar sunt lucruri pe care le poți întreba.
O interdicție merită reținută pentru mai târziu, după ce te muți. La realizarea peretelui de deasupra, codul interzice „introducerea în buiandrug a unor elemente de prindere prin găurire, împușcare sau dăltuire care pot afecta rezistența acestuia”. Buiandrugul nu e piesa în care se prinde ceva.
De ce tai golul înainte să dimensiunezi grinda?
Toate patru se produc la comandă, nu pe schelă. Cine alege buiandrugul a decis deja, fără să știe, ce încărcare crede că apasă deasupra golului. Corectura vine după, mai scumpă, și de obicei de la persoana care trebuia întrebată prima. Niciuna nu cere cunoștințe de inginerie ca să fie evitată.
- Buiandrugul se comandă la lățimea golului. Lungimea lui e lățimea golului plus dublul rezemării, iar rezemarea vine din proiect. Comanda făcută cu ruleta în mână iese scurtă exact acolo unde încărcarea trece în perete.
- Peretele se declară nestructural pentru că e subțire. Ce ține clădirea în picioare se stabilește prin expertiză tehnică, întocmită de un expert atestat. Grosimea, poziția în plan și anul construcției nu țin locul acelei concluzii.
- Se aleg tâmplăria și geamul, apoi se caută soluția la perete. Când fereastra e deja comandată pe o dimensiune, discuția cu proiectantul începe cu o constrângere care nu ar fi trebuit să existe.
- Lucrarea se numește renovare, ca să încapă în renovare. Numele nu schimbă regimul. Un gol nou într-un perete care ține clădirea nu intră nici între lucrările fără formalitate, nici între cele pe notificare.
Gol în casă nouă versus gol tăiat într-un perete vechi
Pe casă nouă, buiandrugul e în planurile de zidărie. Pe casă existentă, un gol nou într-un perete portant e intervenție, nu „o fereastră în plus”. Legea 50/1991 / Codul decid dacă ceri autorizație; Legea 10/1995 ține expertiza și proiectul de intervenție. Nu există tarif oficial pentru un buiandrug. Costul e ofertă de execuție plus, dacă e cazul, expertiză — sume private, nu taxe ANCPI.
Când golul e tăiat înainte de grindă, ce preia zidul?
Dacă tai golul, apoi măsori ce grindă „intră”?
Ordinea e inversă. Mai întâi se știe ce preia zidul, apoi se deschide. Un gol tăiat „să vedem” lasă zidăria fără reazem. Remedierea e proiect, nu o grindă mai groasă.
Dacă pui doi profile metalice „că țin mai bine”?
Profilul din curte nu e buiandrug calculat. Reazemele, lungimea de rezemare și încărcarea stau în proiect. Metalul vizibil nu e dovadă de rezistență.
Checklist înainte să tai golul
- Peretele e portant sau de închidere — o spune proiectul, nu ochiul.
- Ai documentația de intervenție, dacă e casă existentă.
- Buiandrugul (tip, lungime, rezemare) e scris, nu ghicit.
- Autorizarea, dacă se cere, e la primăria locului.
Vezi și
Întrebări frecvente
Dacă golul e „doar 10 cm mai lat”, mai trebuie expertiză?
Lățimea nu e criteriul. Golul nou într-un perete existent schimbă lucrarea. Se citește proiectul și, pe existent, expertiza — nu ochiul de pe scară.
Pot mări fereastra fără proiect, dacă pun un buiandrug mai lung?
Mărirea golului în zid portant e altă alcătuire. Buiandrugul mai lung nu legalizează tăierea. Se recitește proiectul și, dacă e cazul, autorizarea.
Nu de la sine. Forma și dimensiunile trebuie să corespundă proiectului, cu toleranțe de milimetri, iar la buiandrugii din beton armat tăierea afectează armătura. Orice neconformitate de dimensiune se rezolvă prin soluția cerută proiectantului, nu prin ajustare pe loc.
Nu. Codul de practică interzice introducerea în buiandrug a elementelor de prindere prin găurire, împușcare sau dăltuire care pot afecta rezistența acestuia. Prinderea se rezolvă în zidăria de deasupra sau lateral, cu soluția indicată în proiect.
Din proiectul de rezistență al clădirii, dacă există în cartea tehnică, iar când nu există, din expertiza tehnică. La o intervenție, expertiza e oricum obligatorie și e întocmită de un expert tehnic atestat. Concluzia ei nu se poate înlocui cu părerea unui meșter.
Poate, dacă refuzul e justificat: lucrarea e contrară legii sau afectează un apartament vecin fără soluții de remediere. Acordul se cere în formă autentică atunci când expertiza arată că sunt necesare măsuri de punere în siguranță. Refuzul nejustificat se constată de instanță.
Da. Documentația de execuție trebuie să specifice buiandrugii prefabricați, cu descriere conform standardului de produs, la fel cum specifică ancorele, agrafele și armăturile din rosturi. Dacă poziția lipsește din liste, întrebarea se pune proiectantului, nu depozitului.
Articolul are scop informativ și nu ține locul unei expertize tehnice, al proiectului de rezistență sau al verificării de către un specialist atestat. Nu conține dimensiuni de buiandrug pentru o deschidere anume, pentru că ele rezultă din calcul, nu din tabel. Reglementările citate: codul de practică pentru executarea lucrărilor de zidărie, indicativ NE 036-2014, în vigoare din 25 septembrie 2014. Apoi codul de proiectare pentru structuri din zidărie, indicativ CR 6-2013, aplicabil din 1 ianuarie 2014. În fine, Legea nr. 50/1991, republicată, în forma aplicabilă până la 24 august 2026, și Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, publicat ca Legea nr. 169/2026, aplicabil din 25 august 2026. Surse verificate la 19 august 2026.
Constructii.top, 21 august 2026. Fără dimensionări aplicabile; cazul îl validează proiectantul.
