Orice livrare de materiale de construcții vine însoțită de un document semnat de producător: declarația de performanță, când produsul e acoperit de un standard european armonizat, sau declarația de conformitate, în celelalte două cazuri. Documentul nu certifică faptul că produsul e bun. Declară ce valori are produsul și după ce standard au fost măsurate. Fără el, materialul nu se pune în operă.
Ce document însoțește obligatoriu un material de construcții?
Depinde de un singur lucru: dacă produsul are sau nu o specificație tehnică, adică un standard sau un document echivalent care spune cum se măsoară performanțele lui. Hotărârea nr. 668/2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 752 din 20 septembrie 2017, împarte piața în trei cazuri și dă fiecăruia un document diferit.
| Situația produsului | Documentul care îl însoțește | Pe ce se bazează documentul |
|---|---|---|
| Face obiectul unui standard european armonizat (art. 6 alin. (1)) | declarație de performanță | certificat de constanță a performanței, certificat de conformitate a controlului producției în fabrică, raport de încercări sau verificările producătorului |
| Face obiectul unei specificații tehnice nearmonizate (art. 10 alin. (1)) | declarație de conformitate | certificat de conformitate, raport de încercări sau verificările producătorului |
| Nu are nicio specificație tehnică (art. 14 alin. (1)) | declarație de conformitate | agrement tehnic în construcții, însoțit de avizul tehnic în valabilitate |
Un standard armonizat e un standard european adoptat la cererea Comisiei Europene, care stabilește ce caracteristici se măsoară la un produs și cum. Cărămida, polistirenul, cimentul și tâmplăria intră aici, deci documentul lor e declarația de performanță.
Agrementul tehnic în construcții e aprecierea scrisă a aptitudinii de utilizare a unui produs care nu are standard — un sistem nou, o soluție rar folosită. Îl elaborează un organism abilitat și primește un aviz tehnic de la Consiliul tehnic permanent pentru construcții, cu termen de valabilitate. Avizul expirat scoate produsul din legalitate, chiar dacă agrementul există.
Ce spune declarația de performanță și ce nu spune?
Spune ce valori a declarat producătorul pentru fiecare caracteristică esențială și după ce standard le-a măsurat. Nu spune că produsul e potrivit pentru lucrarea ta, pentru că nimeni nu i-a arătat proiectul. Nicio autoritate nu aprobă declarația și nimeni nu o vizează. Producătorul o semnează și răspunde pentru ea.
De aici vine singura utilizare corectă a documentului: se compară valoarea declarată cu valoarea cerută în proiect, caracteristică cu caracteristică. Nivelul de performanță vine din proiect, iar înlocuirea unui produs prevăzut acolo se face numai cu acordul proiectantului — la cărămida și blocurile ceramice, proiectul specifică douăsprezece caracteristici.
Cât de mult a verificat cineva din afară se citește tot din declarație, pentru că baza pe care a fost emisă diferă. La sistemele 1 și 1+, baza e un certificat de constanță a performanței emis de un organism notificat. La sistemul 3, un raport de încercări dat de un laborator. La sistemul 4, evaluările făcute de producător însuși. Toate sunt legale; nu spun același lucru despre cine a controlat ce.
Marcajul CE se aplică pe produsele pentru care producătorul a întocmit o declarație de performanță. Nu e un certificat de calitate. Arată că documentul există și că producătorul își asumă valorile din el.
Ce documente primești efectiv de la depozit?
Trei, nu mai multe: declarația de performanță sau de conformitate, instrucțiunile de utilizare a produsului și fișa cu date de securitate. Distribuitorul e obligat să le dețină, potrivit art. 21 alin. (2) din hotărâre, iar pentru produsele cu agrement tehnic ține și declarația de conformitate cu agrementul aflat în valabilitate.
Toate trei se predau în format electronic sau pe hârtie, redactate în limba română, și se păstrează la cartea tehnică a construcției — dosarul care adună proiectarea, execuția, recepția și urmărirea în timp a clădirii. Obligația vine din art. 22, iar limba română nu e o formalitate: instrucțiunile de punere în operă în altă limbă nu satisfac cerința.
Cartea tehnică se deschide însă pentru o lucrare care a trecut prin autorizare. Ordinea reală începe deci mai devreme: autorizația de construire pentru lucrarea ta, apoi proiectul care spune ce performanțe cere fiecare produs, apoi cumpărarea.
Restul actelor nu circulă până la depozit. Certificatele emise de organisme, rapoartele de încercări și dosarul tehnic care a stat la baza declarației rămân la producător, care păstrează dosarul tehnic și declarația zece ani de la data introducerii produsului pe piață. Ce poți cere, dacă ai un motiv, e ca producătorul să prezinte documentul de bază indicat în declarație.
Fiecare produs poartă tipul, lotul sau seria, iar când mărimea nu permite, informația stă pe ambalaj ori pe un document de însoțire. Fără ea, o livrare nu se leagă de declarația care o acoperă.
Ce se schimbă de la 25 august 2026?
Temeiul legal, nu documentul. Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, adoptat prin Legea nr. 169/2026 și publicat în Monitorul Oficial nr. 661 din 10 august 2026, intră în vigoare la 25 august 2026 și abrogă aproape integral Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții. Regulile despre materiale se mută, cu text aproape identic.
| Regula | Până la 24 august 2026 | De la 25 august 2026 |
|---|---|---|
| Interdicția de a folosi produse fără performanță declarată și certificată | Legea 10/1995, art. 11 alin. (3) | Cod, art. 378 alin. (3) |
| Obligația de a folosi numai produse cu agrement tehnic corespunzător | Legea 10/1995, art. 12 | Cod, art. 379 |
| Cerințele fundamentale la care se raportează performanța | Legea 10/1995, art. 5 alin. (1) — șapte cerințe | Cod, art. 386 alin. (3) — opt cerințe |
| Ce document însoțește ce produs | HG 668/2017 | HG 668/2017, neschimbată |
A opta cerință fundamentală, nouă în Cod, e cea privind emisiile în mediul exterior al construcțiilor. Celelalte șapte se regăsesc cuvânt cu cuvânt, de la rezistența mecanică și stabilitate până la utilizarea sustenabilă a resurselor naturale.
La nivel european, schimbarea e anunțată de mai multă vreme și se produce mai lent decât pare. Regulamentul (UE) 2024/3110 se aplică de la 8 ianuarie 2026 și redenumește documentul „declarație de performanță și de conformitate”. Numai că el abrogă Regulamentul (UE) nr. 305/2011 doar în parte: articolele care reglementează declarația de performanță și marcajul CE rămân în vigoare până la 8 ianuarie 2040, pentru produsele acoperite de standardele armonizate existente. Trecerea se face pe familii de produse, nu la o dată unică. Practic, declarația pe care o primești acum arată la fel ca acum trei ani.
Cine plătește dacă lipsesc documentele?
Răspunderea e împărțită de art. 29 din HG 668/2017, iar partea care surprinde e a proprietarului. Cumpărarea de materiale neînsoțite de documentele obligatorii e contravenție în sarcina executantului, prevăzută la alin. (1) lit. h), cu amendă de la 30.000 la 40.000 de lei.
Neincluderea acelor documente în cartea tehnică a construcției e contravenție distinctă, la alin. (1) lit. o), în sarcina investitorului, cu amendă de la 10.000 la 20.000 de lei. Investitorul e cel care comandă lucrarea, adică beneficiarul. Obligația nu se transferă prin contract către constructor.
| Fapta | Cine răspunde | Amenda |
|---|---|---|
| Materiale cumpărate fără documentele obligatorii | executantul | 30.000–40.000 lei |
| Comercializare fără documentele de conformitate și trasabilitate | vânzătorul | 20.000–30.000 lei |
| Documentele lipsesc din cartea tehnică | investitorul | 10.000–20.000 lei |
Constatarea o fac autoritățile de supraveghere a pieței, enumerate la art. 26: Inspectoratul de Stat în Construcții pentru majoritatea produselor, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru cele de securitate la incendiu și Garda Națională de Mediu pentru deșeuri.
Dosarul se adună în timpul lucrării sau nu se mai adună. La vânzarea casei ori la o reclamație despre un viciu ascuns, cartea tehnică se citește exact așa cum a fost închisă, iar depozitul care a livrat poate să fi schimbat furnizorul între timp.
Ce greșesc cei mai mulți când cumpără materiale
Punctele următoare nu sunt greșeli de cumpărare. Marfa poate fi bună, prețul corect și dosarul de materiale de construcții tot incomplet, pentru că fiecare dintre ele ține de momentul în care se cere hârtia sau de felul în care se citește. Toate se evită cu o cerere făcută la timp.
- Documentele se cer la recepție, nu la livrare. La recepție, materialul e deja în perete și lotul nu se mai poate identifica. Declarația se cere la fiecare tranșă, în ziua în care intră pe șantier.
- Fișa de produs din magazin nu e fișă tehnică. Pagina de catalog și eticheta de raft sunt materiale comerciale. Valorile pe care le compari cu proiectul sunt cele din declarația de performanță și din fișa tehnică a producătorului.
- Produsul „echivalent” are altă utilizare preconizată. Utilizarea preconizată e rolul pentru care produsul a fost măsurat. Două plăci cu aceeași grosime pot fi măsurate una pentru fațadă, cealaltă pentru sub placă, iar declarațiile lor nu conțin aceleași caracteristici.
- Un singur set de documente acoperă o livrare venită în tranșe. Loturile diferite pot avea declarații diferite, mai ales dacă între tranșe s-a schimbat fabrica. Trasabilitatea se pierde exact acolo.
Întrebări frecvente
Cine cere documentele de la depozit, proprietarul sau constructorul?
Amândoi, pentru obligații diferite. Executantul răspunde dacă achiziționează materiale neînsoțite de documente, potrivit art. 29 alin. (1) lit. h) din HG 668/2017. Investitorul răspunde separat dacă documentele nu ajung în cartea tehnică a construcției, la lit. o) a aceluiași alineat. În practică, le cere constructorul și le arhivează beneficiarul.
Marcajul CE de pe ambalaj ține locul declarației de performanță?
Nu. Marcajul se aplică tocmai pentru că producătorul a întocmit o declarație de performanță, deci semnalează existența documentului, nu o înlocuiește. Neaplicarea marcajului pe un produs pentru care declarația a fost întocmită e contravenție distinctă, cu amendă de la 30.000 la 40.000 de lei.
Ce faci dacă documentele vin într-o altă limbă?
Le ceri în limba română. Art. 22 din HG 668/2017 cere ca documentele furnizate pe lanțul de distribuție să fie redactate în limba română, iar art. 21 alin. (1) impune aceeași condiție pentru instrucțiunile de utilizare deținute de producător sau de importator. O traducere neoficială făcută de vânzător nu acoperă cerința.
Un material fără marcaj CE e automat neconform?
Nu neapărat. Marcajul CE se aplică numai produselor acoperite de o specificație tehnică armonizată. Un produs care intră în celelalte două cazuri circulă legal cu declarație de conformitate, emisă pe baza unui certificat de conformitate ori a unui agrement tehnic. Ce nu poate lipsi e declarația, nu marcajul.
Articolul are scop informativ și nu ține locul unui proiect tehnic, al unei expertize sau al verificării de către un specialist atestat. Baza legală citată este Hotărârea Guvernului nr. 668/2017 privind stabilirea condițiilor pentru comercializarea produselor pentru construcții, publicată în Monitorul Oficial nr. 752 din 20 septembrie 2017, Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, în forma consolidată la 19 august 2026, și Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, adoptat prin Legea nr. 169/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 661 din 10 august 2026 și aplicabil de la 25 august 2026. Ultima verificare a surselor: 19 august 2026.