Vrei o casă și ți s-a oferit „un proiect gata, de pus la primărie”? Un proiect de casă e două documentații, nu un catalog. Prima se depune la autorizare; a doua, tehnică, se elaborează pentru execuție. Legea nr. 50/1991 le ține pe traseul de autorizare; execuția stă pe Legea 10/1995.
Actualizat în august 2026. Dosarul de autorizare se confirmă la primărie; proiectul tehnic, la proiectant.
În dosar, înainte să începi
- La primărie depui documentația cerută pentru autorizare, nu neapărat tot dosarul de execuție.
- Proiectul tehnic e al șantierului: detalii, liste, faze.
- Semnează specialiști atestați pe specialități, nu „firma de proiecte”.
- Un catalog de case nu e proiect pe parcela ta.
Temeiul
Ce înseamnă „proiect de casă” în actele care se depun?
Două documentații succesive, cu autori și momente diferite. Prima e documentația tehnică — D.T., piesa de la art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 50/1991, una dintre cele patru din dosarul de autorizare. A doua e proiectul tehnic, în care prima se dezvoltă ulterior.
Definiția din anexa nr. 2 a legii folosește un cuvânt pe care cataloagele îl omit. Documentația tehnică — D.T. e „documentația tehnică simplificată care prezintă elementele tehnice esențiale necesare emiterii autorizației de construire”. Ea stabilește încadrarea în indicii urbanistici aprobați, amplasarea construcției și relațiile ei cu vecinătățile, compoziția spațială, structura de rezistență și expresia de arhitectură. Nu stabilește cum se execută vreuna dintre ele.
| Documentația | Documentația tehnică — D.T. | Proiectul tehnic |
|---|---|---|
| Când se face | înaintea cererii de autorizare | după emiterea autorizației |
| La ce servește | la emiterea autorizației de construire | la execuția lucrării |
| Unde ajunge | la primărie, în dosar | pe șantier |
| Ce se întâmplă cu ea | se dezvoltă în proiectul tehnic și devine parte a lui | se dezvoltă mai departe, în detaliile de execuție |
Aceeași definiție închide o portiță pe care mulți o caută: după emiterea autorizației, modificarea prevederilor documentației tehnice e interzisă, sub sancțiunea nulității autorizației. Ce s-a depus se dezvoltă, nu se schimbă.
Ce conține documentația depusă pentru autorizare?
Piese scrise și piese desenate, într-o listă fixată de anexa nr. 1 la lege. Anexa are trei secțiuni, iar două nu au nicio legătură cu o casă nouă: una privește desființarea unei construcții, cealaltă organizarea șantierului. Pentru autorizarea construirii se aplică secțiunea A, iar tot ce urmează e din ea.
Piesele scrise sunt lista și semnăturile proiectanților, cu partea din proiect pentru care răspunde fiecare, și un memoriu. Memoriul cuprinde datele generale: amplasament, topografie, climă, geologie și seismicitate, categoria de importanță a obiectivului. Urmează memoriile pe specialități, datele și indicii investiției — printre care procentul de ocupare a terenului și coeficientul de utilizare a terenului — și devizul general. Ca anexe se adaugă studiul geotehnic, referatele de verificare, avizele de branșare și racordare și, în cazurile enumerate, acordul asociației de proprietari.
Piesele desenate încep cu planurile generale: planul de încadrare în teritoriu, emis de oficiul de cadastru, planul de situație întocmit în sistemul de proiecție Stereografic 1970 și vizat de același oficiu, și planul construcțiilor subterane. Urmează planșele pe specialități: arhitectura la scara 1:50 sau 1:100, cu toate nivelurile cotate, acoperișurile și fațadele; la structură, planul fundațiilor și detaliile de fundații; la instalații, numai schemele funcționale. Încălzirea în pardoseală nu e pe eticheta țevii: e în proiectul de instalații, cu înălțimea de șapă.
Un singur subpunct al listei explică de ce dosarul depus nu conține proiectul casei. Proiectul de structură complet se prezintă, scrie la punctul 2.2.3, pentru „construcții cu mai multe subsoluri și cel puțin 10 niveluri”. La o casă, partea de structură din dosarul de autorizare e planul fundațiilor. Restul se proiectează în faza următoare.
Faza următoare aduce și piesele care lipsesc din dosar, de la armarea fundației până la buiandrugul peste golurile din pereți.
Din proiect vine și nivelul de performanță cerut fiecărui produs pus în operă, iar la livrare el se compară cu declarațiile de performanță ale materialelor.
Cine are dreptul să semneze un proiect de casă?
Semnătura contează mai mult decât desenul. Art. 9 alin. (1) cere ca documentațiile tehnice și proiectele tehnice să fie elaborate de colective tehnice de specialitate și semnate numai de cadre tehnice cu pregătire superioară din domeniul arhitecturii, urbanismului, construcțiilor și instalațiilor.
Împărțirea e pe trei niveluri. Partea de arhitectură o semnează un arhitect cu diplomă recunoscută de statul român, la toate categoriile de importanță. Părțile de inginerie se semnează de ingineri constructori și de instalații, tot la toate categoriile. Un conductor arhitect, un urbanist sau un subinginer de construcții poate semna numai pentru clădiri de importanță redusă aflate în afara zonelor protejate.
„Clădiri de importanță redusă” nu e o apreciere, ci un termen definit în anexa nr. 2: intră aici, printre altele, clădirile de locuit cu subsol, parter și un etaj, cu maximum șase apartamente, împreună cu anexele lor gospodărești. Alineatul (3) al aceluiași articol adaugă partea care contează la un litigiu: semnarea documentațiilor angajează răspunderea semnatarilor.
Un proiect cu mansardă și unul la parter duc, în regulă, la același răspuns. Forma casei nu apare în regulă. Ce apare e categoria clădirii și dacă terenul se află într-o zonă protejată.
Cine verifică proiectul și când?
Un verificator de proiecte atestat, înainte de autorizație, nu înainte de execuție. Referatele de verificare a documentației tehnice sunt piesă a dosarului, la punctul 2.5.2 din secțiunea A, iar textul precizează că verificatorii sunt aleși de investitor. Alegerea e a beneficiarului, nu a proiectantului și nu a primăriei.
Regula pe care se sprijină vine din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții: verificarea se face de specialiști verificatori de proiecte atestați, alții decât cei care au elaborat proiectele, iar verificatorul nu poate verifica un proiect la a cărui elaborare a participat. Restricția e personală, nu se aplică firmei: contează ca omul care semnează referatul să nu fi lucrat la proiectul pe care îl verifică.
Până la 24 august 2026 și de la 25 august: același proiect, alt temei
Astăzi, 21 august 2026, Legea 50/1991 e încă în vigoare. Mai sunt patru zile. De la 25 august 2026 se aplică Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (Legea 169/2026, Monitorul Oficial nr. 661 din 10 august 2026). Împărțirea în două documentații rămâne. Numele, anexele și câteva piese din dosar se schimbă. Dacă ai un act deja emis, valabilitatea e cea scrisă pe el.
| Element | Până la 24.08.2026 (L. 50/1991) | De la 25.08.2026 (Cod, L. 169/2026) |
|---|---|---|
| Numele piesei de autorizare | Documentația tehnică — D.T., anexa nr. 1 | Proiectul pentru autorizarea construirii (PAC), art. 264 și anexa nr. 2 |
| Gospodării unifamiliale în mediul rural | Aceeași anexă 1, secțiunea A | Anexa nr. 3, art. 264 alin. (4) |
| Trecerea la execuție | D.T. se dezvoltă în proiectul tehnic după autorizație; execuția stă pe Legea 10/1995 | Art. 264 alin. (5)–(6): proiect tehnic de execuție; interzis să începi fără el |
| Semnături | Art. 9: colective de specialitate, semnatari cu pregătire superioară | Art. 264 alin. (1) și (8): colective + arhitect cu drept de semnătură, obligatoriu |
| Piesă nouă în dosar | Nu e în Legea 50 | Art. 262 alin. (1) lit. c): dovada luării în evidență de Ordinul Arhitecților, la clădiri |
| Extrase cadastru / carte funciară | „Actualizate la zi” | Art. 262 alin. (1) lit. b): nu mai vechi de 30 de zile |
| Clasificare | Categorii de importanță A–D | Clase de consecințe CC1–CC4, art. 370 |
| Verificare tehnică | Referate de verificatori în dosar | Art. 440: CC1 scutit; restul pe niveluri de verificare |
Textul oficial se citește integral, nu din acest tabel. Codul e public. Articolul nu înlocuiește anexa de conținut-cadru și nu inventează formulare de primărie.
O prevedere merită citită cu atenție, pentru că se poate întoarce împotriva beneficiarului. Art. 440 alin. (3) scutește de verificare tehnică proiectele construcțiilor încadrate în CC1, răspunderea rămânând exclusiv a arhitecților și inginerilor care le-au elaborat. CC1 e clasa construcțiilor de importanță redusă, echivalată de Cod cu fosta categorie D. Încadrarea nu se alege de beneficiar și nu se deduce dintr-un articol: o stabilește proiectantul, după cele mai severe consecințe posibile ale unei avarieri.
Codul adaugă și o limită explicită asupra execuției fără antreprenor. Potrivit art. 279 alin. (1), în regie proprie se pot executa numai locuințe parter în mediul rural, garaje, terase și anexe gospodărești parter, iar pentru celelalte categorii de clădiri regia proprie e interzisă, indiferent de clasa de consecințe.
Ce semnezi când cumperi un proiect de internet?
Un dosar respins la ghișeu și un constructor care cere planșe inexistente au de obicei aceeași cauză, formulată la comandă. Cine cere „proiectul casei” fără să spună pentru care fază îl vrea riscă să primească numai prima documentație, uneori incompletă și ea.
- Proiectul din catalog, dus la primărie neschimbat. Documentația depusă cere plan de situație pe suport cadastral pentru terenul acela, studiu geotehnic pentru terenul acela și referate de verificare. Niciuna dintre cele trei piese nu poate veni dintr-un catalog.
- Devizul general tratat ca estimare orientativă. El e piesă scrisă a documentației, întocmită potrivit reglementărilor legale în vigoare, și intră în dosar alături de memoriu.
- Alegerea verificatorului, lăsată proiectantului. Legea o dă investitorului, iar verificatorul nu poate fi cineva care a participat la elaborarea proiectului. Cine cedează alegerea rămâne fără mijlocul de a verifica dacă restricția a fost respectată.
- Partea de instalații, amânată pentru „mai târziu”. În documentația de autorizare intră schemele funcționale ale instalațiilor. Traseele și dimensionările vin la faza următoare, dar schemele se depun de la început. Încălzirea în pardoseală stă aici, nu în kit. Pe casa nouă după 2020, vezi și nZEB.
Când PDF-ul de internet ajunge la primărie, ce lipsește?
Dacă duci la primărie un proiect de pe internet?
Primăria cere documentație pe parcela ta, cu avizele din certificatul de urbanism. Un PDF de catalog nu are studiu, nu are cote pe terenul tău și nu e semnat pentru amplasamentul tău.
Dacă începi fundația pe schița de arhitectură?
Schița de temă nu e proiect tehnic de rezistență. Fundația iese din geotehnic și din proiectul de rezistență. Turnarea „ca să nu pierdem vara” e lucrare fără piesele de execuție.
Checklist înainte să semnezi contractul de proiectare
- Ce se predă pentru autorizare și ce rămâne pentru execuție e scris, nu „se înțelege”.
- Specialitățile (arhitectură, rezistență, instalații) au semnatari atestați.
- Tema de proiectare e pe parcela ta, nu pe un model generic.
- Modificările din șantier cer dispoziție, nu o schiță pe șervețel.
Dacă parcela nu e pe canal, avizul de fosă septică e alt dosar decât proiectul de arhitectură. Distanțele se citesc în Ordinul MS 119, nu în anunțul firmei.
Întrebări frecvente
Pot începe fundația pe schița de arhitectură, până vine proiectul tehnic?
Nu. Schița de temă nu e proiect de rezistență. Până la 24 august 2026, execuția stă pe Legea 10/1995. De la 25 august, art. 264 alin. (6) din Cod interzice explicit începerea fără proiectul tehnic de execuție.
Cine alege verificatorul, primăria sau proiectantul?
Îl alege investitorul. Verificatorul e alt om decât cel care a desenat. Primăria primește referatul, nu îl semnează ea.
Pot construi după un proiect cumpărat gata?
Poți cumpăra un model. Pe parcela ta, proiectul se adaptează, se semnează și se autorizează. Catalogul nu înlocuiește dosarul.
Nu în forma cumpărată. Documentația de autorizare conține piese legate de terenul concret: planul de situație în sistemul Stereografic 1970, vizat de oficiul de cadastru, studiul geotehnic al amplasamentului și referatele de verificare. Un proiect de catalog se poate folosi ca punct de plecare, dar adaptarea și semnarea rămân la un proiectant.
Investitorul, adică beneficiarul lucrării. Anexa nr. 1 la Legea 50/1991 cere referate de verificare întocmite de verificatori de proiecte atestați „aleși de investitor”. Alegerea vine cu o restricție: verificatorul nu poate fi dintre cei care au elaborat proiectul.
Nu. El se elaborează după emiterea autorizației și dezvoltă documentația depusă. De la 25 august 2026, art. 264 alin. (6) din Cod interzice expres începerea lucrărilor de construire în absența lui, ceea ce înseamnă că absența se constată pe șantier, nu la ghișeu.
Nu prin forma casei. Regula de semnătură se raportează la categoria de importanță a clădirii și la amplasarea în afara sau în interiorul unei zone protejate. Partea de arhitectură o semnează un arhitect la toate categoriile, iar conductorul arhitect sau subinginerul poate semna numai la clădiri de importanță redusă în afara zonelor protejate.
De la 25 august 2026, numai în cazurile enumerate la art. 279 alin. (1) din Cod: locuințe parter în mediul rural, garaje, terase și anexe gospodărești parter. Pentru orice altă categorie de clădire, executarea în regie proprie e interzisă, indiferent de clasa de consecințe în care se încadrează.
Textul informează, nu substituie proiectul tehnic, expertiza sau verificarea de un specialist atestat. Baza legală citată este Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, în forma consolidată la 19 august 2026, Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, și Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, adoptat prin Legea nr. 169/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 661 din 10 august 2026 și aplicabil de la 25 august 2026. Ultima verificare a surselor: 19 august 2026.
Redactat pentru Constructii.top. Ultima actualizare: 21 august 2026. Actualizat în august 2026. Temei: Legea 50/1991 și Legea 169/2026. Onorariile de proiectare nu sunt tarife oficiale.
